O comunitate izolată, dincolo de ape, care a păstrat legătura cu ceilalți sibieni doar printr-un pod de lemn, poate renaște acum, prin reînvierea tradițiilor populare. Punerea în valoare a satului Târnăvioara și a celor 400 de locuitori ai lui este obiectul unui proiect inițiat de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), finanţat printr-un Grant EEA oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, în parteneriat cu Primăria Copşa Mică şi Complexul Muzeal Național ASTRA.
Lansarea oficială a proiectului „Centrul Cultural al Diversității Europene” s-a realizat joi, 12 februarie, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat Anca Nițoi, coordonatorul proiectului, Tudor Mihalache, primarul orașului Copșa Mică, Ciprian Ștefan Anghel, director general al CNM ASTRA, Mirela Iancu, director de marketing în cadrul CNM ASTRA și Tudor Șt. Popa (președinte al Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu – AIOS).
”Fiind izolată de Copșa Mică, neexistând aici decât un pod de lemn care nu permite trafic, a dus și la conservarea acestei comunități. Ei fiind săraci nu au putut nici modifica arhitectura. Dintr-un ghinion, depărtarea de civilizație și sărăcia, am ajuns să ne bucurăm de conservarea unui patrimoniu pe care îl pierdem în România”, a declarat primarul orașului Copșa Mică, Tudor Mihalache.
Declarații:
Tudor Șt. Popa, președintele AIOS:
”Costul total al proiectului este de aproape 760.000 lei, 80% fiind finanţat printr-un Grant EEA oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, iar restul sumei de către Primăria Copşa Mică şi Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu. Pentru realizarea şi dezvoltarea Centrului Cultural al Diversităţii Europene, Primăria Copşa Mică investeşte şi separat, pe lângă finanţările din acest proiect. AIOS îşi doreşte ca acest proiect să fie doar fundaţia Centrului ce se doreşte să continue şi pe viitor”.
Anca Nițoi, coordonatorul proiectului:
”În urma unor discuții cu Primăria orașului Copșa Mică am încercat să realizăm un proiect pe care l-am și câștigat, în care ne-am propus să recuperăm patrimoniul tradițional al acestui sat de pe Valea Târnavei. Încercăm să restaurăm fațadele a cinci case, cu ajutorul oamenilor din sat. Vom avea o serie de ateliere tradiționale, în care populația satului va beneficia de un fel de reconversie profesională în deprinderea unor meșteșuguri tradiționale, care ajută la recuperarea acestui patrimoniu din Târnăvioara”
Tudor Mihalache, primarul orașului Copșa Mică:
”Pe strada principală a apărut comunitatea săsească, după un timp a apărut comunitatea românească și foarte târziu cea a romilor, a căldărarilor care s-au stabilit într-o colonie pe malul Târnavei. Fiind izolată de Copșa Mică, neexistând aici decât un pod de lemn care nu permite trafic, a dus și la conservarea acestei comunități. Ei fiind săraci nu au putut nici modifica arhitectura. Dintr-un ghinion, depărtarea de civilizație și sărăcia, am ajuns să ne bucurăm de conservarea unui patrimoniu pe care îl pierdem în România (…) Trei străzi cu trei comunități. Din comunitatea săsească, primăria a moștenit 20 de case și putem interveni fără alte acte juridice legate de proprietari. Dacă reușim să refacem o casă, se întâmplă ceva, cinci case, deja lucrurile încep să crească. Peste 50, este deja un fenomen. Dacă reușim să convingem oamenii din Târnăvioara că proiectul este pentru ei și că reabilitarea caselor va duce la bunăstarea lor materială, vor avea o foarte bună cale de dezvoltare”.
Ciprian Ștefan Anghel, director general al CNM ASTRA:
”Muzeul ASTRA are o datorie imensă față de comunitatea rurală. Satul românesc se află într-o linie descendentă, ca să spunem așa. Se promovează non-valorile, se promovează o arhitectură atipică care distruge peisajul cultural. Târnăvioara poate deveni exemplu de bune practici la nivel național, nu numai la nivel local sau județean. Suntem mai mult decât încântați să participăm în acest proiect, pentru că în România trebuie să demonstrezi prin puterea exemplului și cred că Târnăvioara poate deveni un exemplu, nu numai în conservarea unui peisaj rural, ci și în valorificarea unui peisaj rural”.
Mirela Iancu, director de marketing în cadrul CNM ASTRA:
”Trebuie să învețe să transmită mai departe, să lege punți între generațiile vechi, care sunt reprezentate acum de colecțiile medievale și cele de astăzi și să le dea rostul, să le dea exact menirea de a continua mai departe. Nu într-un mod atemporal, ci într-un mod în care copiază niște realități care au existat și nu se mai pliază pe ce mai există, ci să găsească esența a ceea ce înseamnă comunitatea lor. Noi încercăm să le subliniem ce ar putea să reprezinte punctele de plecare în dezvoltarea acestor comunități. Să le dăm un instrument și un imbold”
Ce își propune Centrul Cultural al Diversității Europene
Dorința Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu este aceea de a crea, alături de partenerii implicați în proiect, o structură locală – Centrul Cultural al Diversității Europene menită să sprijine populaţia, în special populația rromă, în identificarea unor soluţii reale şi sustenabile de diversificare a veniturilor, punând accent pe conștientizarea diversității culturale și a unității identității zonei. Clădirea în care va funcționa Centrul Cultural al Diversității Europene este o casă din Târnăvioara, care în cadrul proiectului va fi restaurată și va deveni din nou funcțională.
În Centrul Cultural al Diversității Europene, patru ateliere meșteșugărești:
– de prelucrarea a lemnului, unde 20 de localnici din Târnăvioara vor participa la atelier ce va cuprinde tehnici de cioplire și dăltuire în lemn a unor obiecte cum ar fi: consolele ferestrelor, ramele ușilor și ferestrelor, porțile mari, intrările în grajduri, toate ornamentate cu motive scoase în relief.
– de prelucrarea a metalelor, în care 30 de localnici vor fi ”ucenicii” meșterilor rromi, care timp de o săptămână vor califica participanții în tehnicile prelucrării metalelor precum tehnica prelucrării la rece și tehnica prelucrării la cald.
– de tencuieli și finisaje, unde 20 de localnici vor învăța acest meșteșug vechi, dar și modul în care tehnologia modernă se îmbină cu tehnicile arhaice, realizând astfel o varietate uimitoare de produse, destul de facil de executat. În afară de materialele tradiționale, de var, există noi serii de finisaje, care sunt rezistente la apă și pot fi folosite în reabilitarea fațadelor caselor vechi. În cadrul acestui atelier vor fi reabilitate fațadele a cinci case din Târnăvioara.
– de bucătărie românească. Aici, 30 de persoane din sat, doamne și domnișoare de etnie romă vor deprinde o abordare a gastronomiei, menită să surprindă legatura hranei cu agricultura, ecologia și consumul, dar și cu un domeniu adeseori trecut cu vederea: istoria cotidiană, domestică și feminină.
În cadrul proiectului o serie de programe de tipul școlilor de vară.
În perioada 29 iunie – 5 iulie 2015 se va organiza Școala de Vară de Fotografie și Arte Plastice. 20 de tineri studenți vor învăța tehnici de fotografiere a obiectelor de patrimoniu mobil, imobil și natural. Aceste fotografii vor putea fi folosite în scopuri de promovare a Târnăvioarei și a activităților desfășurate aici.
În perioada 13 – 19 iulie 2015 se va organiza Școala de Vară de Arhitectură și Reabilitare. Aceasta demers cultural-educational va găzdui 20 de tineri studenți la arhitectura ai universităților de specialitate din România. În cadrul Școlii, vor fi inventariate și evaluate imobilele cu valoare istorică din Târnăvioara pentru a putea fi depuse dosare de încadrare în Lista Monumentelor Istorice din România, pentru a fi reabilitate și prezervate în viitor.
În perioada 10 – 16 august 2015 se va organiza Școala de Vară a Produselor Artizanale. Douăzeci de tineri elevi și studenți din mediul urban vor fi introduși în tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, a metalului și de finisaje. Formatorii vor fi traineri profesioniști și membrii ai comunității din Târnăvioara, care au fost certificați în meșteșugurile enumerate mai sus. Cele mai reușite produsele realizate vor face parte din expoziția Centrului Cultural al Diversității Europene, care va fi realizată la o lună după finalul implementării proiectului.
Se vor organiza în cadrul Centrului Cultural al Diversității Europene, trei evenimente, după cum urmează:
Cu ocazia Zilei Internaționale a Diversității Culturale și a Zilei Internaționale a Toleranței, în 21 mai 2105 respectiv 15 noiembrie 2015, se vor organiza Porțile Deschise. Ambele evenimente culturale vor promova Centrul Cultural al Diversității Europene și activitățile desfășurate în cadrul proiectului. În cadrul primului va fi inaugurat sediul Centrului Cultural.
În cel de al doilea eveniment se vor prezenta produse artizanale și creații din întreaga perioadă de desfășurare a proiectului, cu artiști invitați din toată țară. La ambele evenimente vor participa membrii rețelelor de parteneriat ale acestora și publicul larg. Va fi invitată mass-media pentru a asigura diseminarea eficientă a informațiilor legate de proiect.
În perioada 10 – 11 octombrie 2015 se va organiza Târgul Meșteșugarilor. Târgul se va desfășura spre finalul proiectului și va prezenta produse artizanale și creații din întreaga perioadă de desfașurare a proiectului. Vor fi reliefate progresele înregistrate pe parcursul proiectului dorindu-se reunirea meșterilor tradiționali din întreaga regiune. În cadrul târgului vor fi expuse produsele realizate în cadrul atelierului de bucătărie românească. Artiști din toată țara, vor fi invitați. La eveniment vor participa membrii rețelelor de parteneriat ale acestora și publicul larg și va fi invitată mass-media pentru a asigura diseminarea eficientă a informațiilor legate de proiect.
Centrul Cultural al Diversității Europene de la Târnăvioara va publica la finalul proiectului un ghid multilingv de bune practici intitulat “Dezvoltarea comunităților transilvănene în contextul diversității europene, în vederea reducerii disparițiilor economice și sociale pentru grupuri vulnerabile.”. Acest ghid multilingv va conține un montaj multimedia care va putea fi parțial sau integral reprodus în cadrul evenimentelor culturale sau târgurilor de turism care promovează minoritățile din România.
